VOLTAMÉTRU, voltametre, s. n. Aparat pentru studiul electrolizei, care permite determinarea intensității unui curent electric sau a cantității de electricitate prin măsurarea cantității de substanță depusă pe cale electrolitică. – Din fr. voltamètre. (Sursa: DEX '98 )

VOLTAMÉTRU s.n. Aparat de electroliză a apei sau a unei soluții a sării unui metal folosit pentru a determina cantitatea de electricitate care a străbătut circuitul în care e montat aparatul. [< fr. voltamètre]. (Sursa: DN )

VOLTAMÉTRU s. n. aparat pentru măsurarea intensității curentului sau a sarcinii electrice, bazat pe determinarea masei de substanță, depusă la catodul unei băi de electroliză. (< fr. voltamètre) (Sursa: MDN )

voltamétru s. n. (sil. -tru), art. voltamétrul; pl. voltamétre (Sursa: Ortografic )

VOLTAMÉTRU ~e n. fiz. Instrument de măsurat intensitatea unui curent electric. /<fr. voltametre (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
voltametru   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular voltametru voltametrul
plural voltametre voltametrele
genitiv-dativ singular voltametru voltametrului
plural voltametre voltametrelor
vocativ singular
plural