VÓRTEX s.n. Structură anatomică (mușchi, peri) dispusă în vârtej. [< fr., lat. vortex]. (Sursa: DN )

vórtex s. n. 1. Structură anatomică (mușchi, peri) dispusă în vârtej. 2. Vârtej cu antrenare de aer, care apare la aspirația apei dintr-un bazin. (‹ fr., lat. vortex). (Sursa: MDN )

vórtex s. n. (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
vortex   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular vortex vortexul
plural vortexuri vortexurile
genitiv-dativ singular vortex vortexului
plural vortexuri vortexurilor
vocativ singular
plural