VRAC, vracuri, s. n. Mod de depozitare și de transport în grămezi neordonate și fără ambalaj al unor materiale sub formă de pulbere, granule sau bucăți. – Et. nec. (Sursa: DEX '98 )

VRAC s.n. Mod de depozitare și de transport al unui material granular (cereale, cărbuni etc.) fără ambalaj. ◊ În vrac (despre mărfuri) Așezate grămadă, fără ambalaj. [< fr. vrac, cf. ol. wrac – rău]. (Sursa: DN )

VRAC s. n. mod de depozitare și de transport al unui material granular (cereale, cărbuni etc.) fără ambalaj. (< fr. vrac) (Sursa: MDN )

vrac (în comerț) s. n., pl. vrácuri (Sursa: Ortografic )

VRAC ~uri n. Formă de depozitare și de transportare în grămezi, fără ambalaj, a materialelor solide. /cf. fr. vrac (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
vrac   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular vrac vracul
plural vracuri vracurile
genitiv-dativ singular vrac vracului
plural vracuri vracurilor
vocativ singular
plural