ZIMBERÉC, zimberecuri, s. n. (Turcism înv.) Arc de ceasornic; p. ext. mașinărie. [Var.: zimberéchi s. n.] – Din tc. zemberek. (Sursa: DEX '98 )

ZIMBERÉC, zimberecuri, s. n. Arc de ceasornic; fig. mașinărie. [Var.: zimberéchi s. n.] – Tc. zemberek. (Sursa: DLRM )

zimberéc (înv.) s. n., pl. zimberécuri / zimberéchiuri (Sursa: DOOM 2 )

zimberéc/zimberéchi s. n., pl. zimberécuri/zimberéchiuri (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
zimberec   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular zimberec zimberecul
plural zimberecuri zimberecurile
genitiv-dativ singular zimberec zimberecului
plural zimberecuri zimberecurilor
vocativ singular
plural