|
ÎNTREPRÍNDERE, întreprinderi, s. f. 1. Unitate economică de producție, de prestații de servicii sau de comerț. 2. Acțiune pornită din inițiativă personală. – V. întreprinde. (Sursa: DEX '98 )
ÎNTREPRÍNDERE ~i f. 1) Unitate economică (de producție, de comerț sau de servicii sociale) care are o conducere unică. ~ de stat. 2) Acțiune începută din inițiativă proprie. [G.-D. întreprinderii] /v. a întreprinde (Sursa: NODEX )
ÎNTREPRÍNDERE s.f. 1. Acțiune pornită din inițiativă personală. 2. Unitate economică de producție, de prestare de servicii sau de comerț. [< întreprinde]. (Sursa: DN )
ÎNTREPRÍNDERE s. f. 1. acțiune pornită din inițiativă personală; rezultat al unei activități. 2. unitate economică de producție, de construcții, prestări de servicii sau de comerț. (< întreprinde) (Sursa: MDN )
ÎNTREPRÍNDERE s. firmă, obiectiv, unitate, (ieșit din uz) stabiliment. (~ economică.) (Sursa: Sinonime )
întrepríndere s. f. (sil. -prin-) prindere (Sursa: Ortografic )
| întreprinde verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | | (a) întreprinde | întreprindere | întreprins | întreprinzând | singular | plural | | întreprinde | întreprindeți | | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | | singular | I (eu) | întreprind, întreprinz | (să) întreprind, întreprinz | întreprindeam | întreprinsei | întreprinsesem | | a II-a (tu) | întreprinzi | (să) întreprinzi | întreprindeai | întreprinseși | întreprinseseși | | a III-a (el, ea) | întreprinde | (să) întreprindă, întreprinză | întreprindea | întreprinse | întreprinsese | | plural | I (noi) | întreprindem | (să) întreprindem | întreprindeam | întreprinserăm | întreprinseserăm, întreprinsesem* | | a II-a (voi) | întreprindeți | (să) întreprindeți | întreprindeați | întreprinserăți | întreprinseserăți, întreprinseseți* | | a III-a (ei, ele) | întreprind | (să) întreprindă, întreprinză | întreprindeau | întreprinseră | întreprinseseră | * Formă nerecomandată | întreprindere substantiv feminin | nearticulat | articulat | | nominativ-acuzativ | singular | întreprindere | întreprinderea | | plural | întreprinderi | întreprinderile | | genitiv-dativ | singular | întreprinderi | întreprinderii | | plural | întreprinderi | întreprinderilor | | vocativ | singular | întreprindere, întreprindereo | | plural | întreprinderilor | |