ÎNTRU prep. (Mai ales urmat de „un”, „o” etc., cu elidarea vocalei finale) În. I. (Introduce un complement circumstanțial de loc) 1. (Arată starea sau acțiunea în interiorul unui spațiu) A locui într-un sat. 2. (Arată intrarea sau mișcarea în interiorul unui spațiu) A intra într-o pădure. 3. (Arată direcția sau ținta mișcării) A se da într-o parte. II. (Introduce un complement circumstanțial de timp) 1. (Arată momentul, răstimpul, epoca în care se petrece o acțiune) Într-un timp scurt. ◊ Loc. adv. (Înv.) Întru-ntâi = la început. (Înv.) Într-acea = în acel timp. 2. (Arată timpul cât durează o acțiune) Va plăti datoria într-un an. ◊ Expr. Întru mulți ani! = la mulți ani! III. (Înv.; introduce un complement circumstanțial de scop) Iese întru întâmpinarea musafirului. IV. (Introduce un complement circumstanțial de mod) A alerga într-un suflet. ◊ Loc. adv. Într-adins = intenționat, în mod voit. Întru câtva = în oarecare măsură. – V. (Introduce un complement circumstanțial instrumental) Este îmbrăcat într-o scurtă de piele. VI. (Introduce un complement circumstanțial de relație) A fi de acord întru totul cu cineva. VII. (Introduce un complement indirect care arată obiectul unei prefaceri) Râul s-a prefăcut într-un pod de gheață. – Lat. intro. (Sursa: DEX '98 )

Î́NTRU prep. 1) (exprimă un raport spațial, concretizând interiorul unui spațiu sau al unui obiect, direcția) În. Lucrează într-un cabinet spațios. 2) (exprimă un raport temporal, concretizând perioada de timp) Au plecat într-o duminică. 3) (exprimă un raport modal) Au strigat într-un glas.Într-un suflet în mare grabă. Într-adins în mod intenționat; în mod voit. Într-o doară la întâmplare; la nimereală. 4) înv. (exprimă un raport final și formează cu cuvintele pe care le introduce complemente circumstanțiale de scop) În. I-au venit într-ajutor. 5) (exprimă un raport instrumental) S-a îmbrăcat într-o rochie nouă. 6) (exprimă un raport transgresiv și formează cu cuvintele pe care le introduce complemente indirecte sau atribute) Cenușăreasa s-a transformat într-o prințesă. /<lat. intro (Sursa: NODEX )

întru prep. – În, înăuntru. – Mr. tru, megl. antru, istr. întru. Lat. intrō (Pușcariu 894; Candrea-Dens., 887; REW 4514; DAR), cf. it., sp., port. (d)entro. La început se folosea în rom. în concurență cu în, ca în fr. en și dans; a pierdut teren în fața lui în (pe care, totuși, l-a înlocuit complet în mr.). Astăzi se folosește cu același sens ca în, dar numai în expresii, și mai ales înainte de un, o, îns, și de adv. și adj. care încep cu vocală: într’un ceas (în un ceas nu se folosește), într’o zi, într’atît, într’aiurea etc. Comp. dintru, prep. (din, de), cu de ca dintre de la între (indică proveniența plecîndu-se de la un moment sau dintr-un spațiu dat, în timp ce dintre indică proveniența plecîndu-se de la mai multe obiecte de același fel: dintru început, de la început, față de dintre toți, din toți); pentru, prep. (ca să, indică scopul sau finalitatea; din, indică motivul sau cauza; față de, indică o comparație), cf. mr. pi(n)tru, cu p(r)e, sau direct din lat. per intrō (Candrea-Dens., 890; Pascu, I, 172); pentru ce, adv. (de ce?); pentru că, conj. (fiindcă); pentru să, conj. (înv., ca să); lăuntru (var. năuntru, mr. năuntru, nuntru, lîntru), s. n. (interior, parte internă), folosit mai ales în comp. (din lăuntru, dinăuntru, în lăuntru, înăuntru, înv., în străinătate); lăuntric, adj. (intern, interior; intim). (Sursa: DER )

î́ntru prep. (Sursa: Ortografic )

ÎNTRÁ vb. I. v. intra2. (Sursa: DEX '98 )

într-adevắr/(pop.) în adevắr loc. adv. (Sursa: DOOM 2 )

într-acéea loc. adv. (Sursa: Ortografic )

într-acólo loc. adv. (Sursa: Ortografic )

într-adíns loc. adv. (Sursa: Ortografic )

într-aiúrea loc. adv. (Sursa: Ortografic )

într-al prep. + art. (Sursa: Ortografic )

într-alés loc. adv. (Sursa: Ortografic )

într-áltul prep. + pr. (Sursa: Ortografic )

într-ascúns loc. adv. (Sursa: Ortografic )

într-atât loc. adv. (Sursa: Ortografic )

într-atâta loc. adv. (Sursa: Ortografic )

într-î́nsul prep. + pr. (Sursa: Ortografic )

într-o prep. + art. sau + num. (Sursa: Ortografic )

î́ntr-un prep. + art. sau + num. (Sursa: Ortografic )

î́ntre tímp loc. adv. (Sursa: Ortografic )

î́ntru cât (în ce măsură) prep. + adv. (Sursa: Ortografic )

î́ntru câtvá loc. adv. (Sursa: Ortografic )

î́ntru tótul loc. adv. (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
întra   verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) întra întrare întrat întrând singular plural
întră întrați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) întru (să) întru întram întrai întrasem
a II-a (tu) întri (să) întri întrai întrași întraseși
a III-a (el, ea) întră (să) între întra întră întrase
plural I (noi) întrăm (să) întrăm întram întrarăm întraserăm, întrasem*
a II-a (voi) întrați (să) întrați întrați întrarăți întraserăți, întraseți*
a III-a (ei, ele) întră (să) între întrau întra întraseră
* Formă nerecomandată

întru   invariabil