ACCELERÁRE, accelerări, s. f. Acțiunea de a accelera și rezultatul ei; iuțire, grăbire, urgentare, zorire. – V. accelera. (Sursa: DEX '98 )

ACCELERÁRE s.f. Acțiunea de a accelera; iuțire. ♦ (Cinem.) Trucaj prin care, în timpul proiecției, mișcările se efectuează cu o viteză mai mare decât cea normală. [< accelera]. (Sursa: DN )

ACCELERÁRE, accelerări, s. f. Acțiunea de a accelera; iuțire, grăbire. (Sursa: DLRM )

ACCELERÁRE s. grăbire, iuțire, urgentare, zorire. (~ expedierii unei mărfi.) (Sursa: Sinonime )

Accelerare ≠ încetinire (Sursa: Antonime )

acceleráre s. f., g.-d. art. accelerării; pl. accelerări (Sursa: Ortografic )

ACCELERÁ, accelerez, vb. I. Tranz. 1. A iuți, a grăbi o mișcare, o acțiune; a urgenta, a zori. 2. A mări viteza. – Din fr. accélérer, lat. accelerare. (Sursa: DEX '98 )

A ACCELERÁ ~éz tranz. (acțiuni, procese tehnice) A face să se desfășoare într-un ritm mai rapid (uneori nejustificat); a pripi; a grăbi; a zori; a precipita. /<fr. accélérer, lat. accelerare (Sursa: NODEX )

ACCELERÁ vb. I. tr. A imprima o accelerație, a iuți, a grăbi din ce în ce mai mult. [Pron. ac-ce-. / < fr. accélérer, cf. it. accelerare, lat. accelerare]. (Sursa: DN )

ACCELERÁ vb. I. tr. a imprima o accelerație, a iuți, a grăbi din ce în ce mai mult. II. refl. a deveni mai rapid. (< fr. accélérer, lat. accelerare) (Sursa: MDN )

ACCELERÁ, accelerez, vb. I. Tranz. A iuți, a grăbi o mișcare, o acțiune. – Fr. accélérer (lat. lit. accelerare). (Sursa: DLRM )

ACCELERÁ vb. a grăbi, a iuți, a urgenta, a zori, (astăzi rar) a pripi. (~ încheierea unei acțiuni.) (Sursa: Sinonime )

A accelera ≠ a încetini (Sursa: Antonime )

accelerá vb., ind. prez. 1 sg. acceleréz, 2 sg. accelerézi, 3 sg. și pl. accelereáză (Sursa: Ortografic )

accelerațiúne f. (lat. accelerátio, -ónis). Acțiunea de a accelera, ĭuțire, grăbire. – Și -áție, dar maĭ des -áre. (Sursa: Scriban )

acceleréz v. tr. (lat. accélero, -ráre, d. celer, iute, răpede; fr. accélérer). Grăbesc, ĭuțesc: a accelera mersu, lucrările. (Sursa: Scriban )

Declinări/Conjugări
accelera   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) accelera accelerare accelerat accelerând singular plural
accelerea accelerați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) accelerez (să) accelerez acceleram accelerai accelerasem
a II-a (tu) accelerezi (să) accelerezi accelerai accelerași acceleraseși
a III-a (el, ea) accelerea (să) accelereze accelera acceleră accelerase
plural I (noi) accelerăm (să) accelerăm acceleram accelerarăm acceleraserăm, accelerasem*
a II-a (voi) accelerați (să) accelerați accelerați accelerarăți acceleraserăți, acceleraseți*
a III-a (ei, ele) accelerea (să) accelereze accelerau accelera acceleraseră
* Formă nerecomandată

accelerare   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular accelerare accelerarea
plural accelerări accelerările
genitiv-dativ singular accelerări accelerării
plural accelerări accelerărilor
vocativ singular accelerare, accelerareo
plural accelerărilor