CAPÍTUL1, capituli, s. m. 1. Corpul canonicilor unei catedrale catolice. ♦ Adunare a canonicilor. ♦ Adunare de călugări sau de alți clerici catolici. 2. Loc în care se țin asemenea adunări. – Din it. capitulo. (Sursa: DEX '98 )

CAPÍTUL2, capitule, s. n. Inflorescență al cărei receptacul este întins ca un taler, purtând numeroase flori apropiate unele de altele. – Din fr. capitule, lat. capitulum. (Sursa: DEX '98 )

CAPÍTUL3 s. n. v. capitol. (Sursa: DEX '98 )

CAPÍTUL s.m. Corpul canonicilor unei catedrale catolice. ♦ Adunare a canonicilor. ♦ Adunare de călugări sau de alți clerici catolici. ♦ Loc unde se țin adunări de felul acestora. [< it. capitulo, cf. lat. capitulum]. (Sursa: DN )

CAPÍTUL2 s.n. v. capitol. (Sursa: DN )

CAPÍTUL1 s.n. Tip de inflorescență cu numeroase flori apropiate unele de altele, reunite într-un receptacul în formă de taler. [Cf. lat. capitulum – căpușor, fr. capitule]. (Sursa: DN )

CAPÍTUL1 s. m. corpul canonicilor unei catedrale catolice, pentru organizarea cultului și administrarea catedralei și a bisericilor din oraș. ◊ adunare a canonicilor. ◊ adunare de călugări sau de alți clerici catolici; locul unde se ține. (< it. capitulo) (Sursa: MDN )

CAPÍTUL2 s. n. inflorescență racemoasă cu numeroase flori reunite într-un receptacul. (< fr. capitule, lat. capitulum) (Sursa: MDN )

CAPÍTUL1 s. n. v. capitol. (Sursa: DLRM )

CAPÍTUL2, capitule, s. n. Inflorescență al cărei receptacul este întins ca un taler, purtând numeroase flori apropiate unele de altele. – Fr. capitule (lat. lit. capitulum). (Sursa: DLRM )

capítul (corp, adunare de canonici) s. m., pl. capítuli (Sursa: Ortografic )

capítul (bot.) s. n., pl. capítule (Sursa: Ortografic )

capítul n., pl. e (lat. capitulum, dim. d. caput, cap). Diviziune a uneĭ cărțĭ: cartea asta are zece capitule. Materia cuprinsă într´un capitul și (fig.) subĭectu despre care vorbeștĭ: vorbim despre capitulu călătoriĭlor. Corp de canonicĭ (la catolicĭ): episcopu și capitulu luĭ. Bot. Un fel de înflorire a maĭ multor florĭ (de ex. a compuselor). – Și capitol (după it.). (Sursa: Scriban )

CAPÍTUL1 ~i m. 1) Corpul canonicilor de la o catedrală catolică. 2) Adunare a canonicilor sau a altor catolici. 3) Loc unde are loc o astfel de adunare. /<it. capitulo, lat. capitulum (Sursa: NODEX )

CAPÍTUL2 ~e n. Inflorescență cu numeroase flori apropiate unele de altele, reunite într-un receptacul în formă de taler. /<lat. capitulum, fr. capitule (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
capitul (canonic; -i)   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular capitul capitulul
plural capituli capitulii
genitiv-dativ singular capitul capitulului
plural capituli capitulilor
vocativ singular
plural

capitul (bot.; -e)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular capitul capitulul
plural capitule capitulele
genitiv-dativ singular capitul capitulului
plural capitule capitulelor
vocativ singular
plural