DATORÍTĂ prep. 1) (exprimă un raport instrumental) Cu ajutorul; prin intermediul. 2) (exprimă un raport cauzal) Din cauza; din motivul; mulțumită; grație. / v. a datora (Sursa: NODEX )

DATORÍTĂ prep. 1. grație, mulțumită, (înv.) slavă. (~ lui a izbutit.) 2. pentru. (Sursa: Sinonime )

datorítă prep. (Sursa: Ortografic )

DATORÍT, -Ă, datoriți, -te, adj. 1. (Despre o sumă de bani sau un bun) Care trebuie plătit, restituit cuiva. ♦ Cuvenit. 2. Provenit din sau de la..., cauzat, pricinuit de... ♦ (Cu valoare de prepoziție, în forma datorită) Mulțumită, grație; din cauza, din pricina. [Var.: datorát, -ă adj.] – V. datori. (Sursa: DEX '98 )

DATORÍT adj. v. cuvenit. (Sursa: Sinonime )

datorít/datorát adj. m., pl. datoríți/datoráți; f. sg. datorítă/datorátă, pl. datoríte/datoráte (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
datorit   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular datorit datoritul datori datorita
plural datoriți datoriții datorite datoritele
genitiv-dativ singular datorit datoritului datorite datoritei
plural datoriți datoriților datorite datoritelor
vocativ singular
plural

datorită   invariabil