Actualizat conform DOOM3
Caută: |
FRUSTRÁRE, frustrări, s. f. Acțiunea de a frustra și rezultatul ei. – V. frustra. (Sursa: DEX '98 ) FRUSTRÁRE s.f. Acțiunea de a frustra și rezultatul ei; frustrație. [< frustra]. (Sursa: DN ) FRUSTRÁRE s. frustrație. (Sentiment de ~.) (Sursa: Sinonime ) frustráre s. f., g.-d. art. frustrării; pl. frustrări (Sursa: Ortografic ) FRUSTRÁ, frustrez, vb. I. Tranz. A lipsi pe cineva (în special statul sau o instituție a lui) de un drept sau de un bun; a păgubi; p. ext. a înșela. – Din fr. frustrer, lat. frustrari. (Sursa: DEX '98 ) A FRUSTRÁ ~éz tranz. livr (persoane) A lipsi de un drept sau de un bun legitim. /<fr. frustrer, lat. frustrari (Sursa: NODEX ) FRUSTRÁ vb. I. tr. A lipsi, a priva pe cineva de un bun, de un drept; a înșela. [< fr. frustrer, lat. frustrari]. (Sursa: DN ) FRUSTRÁ vb. tr. a lipsi, a priva pe cineva de un bun, de un drept; a păgubi; (p. ext.) a înșela. (< fr. frustrer, lat. frustrari) (Sursa: MDN ) FRUSTRÁ vb. v. lipsi. (Sursa: Sinonime ) frustrá vb., ind. prez. 1 sg. frustréz, 3 sg. și pl. frustreáză (Sursa: Ortografic ) Declinări/Conjugări
* Formă nerecomandată
|