MOFLUZÍ, mofluzesc, vb. IV. Intranz. (Înv.) A da faliment; p. ext. a se ruina; a sărăci. – Din mofluz. (Sursa: DEX '98 )

MOFLUZÍ vb. v. bancruta, calici, falimenta, ruina, sărăci, scăpăta. (Sursa: Sinonime )

mofluzí vb. (sil. -flu-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. mofluzésc, imperf. 3 sg. mofluzeá; conj. prez. 3 sg. și pl. mofluzeáscă (Sursa: Ortografic )

MOFLÚZ, -Ă, mofluji, -ze, s. m. și f., adj. 1. (Înv.) (Om) falit; (om) sărăcit, ruinat; (om) sărac. ◊ Expr. A ieși (sau a rămâne) mofluz = a da faliment. 2. (Om) înșelat, păgubit; p. ext. (om) nemulțumit, dezamăgit, blazat. [Pl. și: mofluzi. – Var.: muflúz, -ă s. m. și f., adj.] – Din tc. müflüz. (Sursa: DEX '98 )

A MOFLUZÍ ~ésc intranz. înv. 1) A deveni mofluz; a da faliment. 2) fig. A deveni sărac; a pierde averea; a se ruina; a sărăci; a scăpăta. /Din mofluz (Sursa: NODEX )

MOFLÚZ ~i m. 1) înv. Persoană declarată (de instanțele judiciare) în stare de faliment; falit. 2) Persoană care vădește în permanență rea dispoziție și nemulțumire. /<turc. müflüz (Sursa: NODEX )

MOFLÚZ adj. v. bosumflat, îmbufnat, înșelat, păgubit, supărat. (Sursa: Sinonime )

MOFLÚZ adj., s. v. calic, necăjit, nevoiaș, sărac, sărman. (Sursa: Sinonime )

MOFLÚZ s. v. bancrutar, bancrută, crah, faliment, falit. (Sursa: Sinonime )

moflúz (moflúză), adj. – 1. Falit. – 2. Cu banii pierduți. – Mr. mufluz. Tc. müflüz (Roesler 599; Șeineanu, II, 262; Lokotsch 1491), cf. ngr. μουφλούζης, alb. müflis „sărac”, bg. mĭuhluz, sb. mufluz. – Der. mofluzi, vb. (a da faliment); mofluzlîc (var. mofluzluc), s. n. (faliment), din tc. mufluzlik. (Sursa: DER )

moflúz s. m., adj. m. (sil. -fluz), pl. moflúji/moflúzi; f. sg. moflúză, g.-d. art. moflúzei, pl. moflúze (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
mofluz (m.pl. -zi)   substantiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular mofluz mofluzul moflu mofluza
plural mofluzi mofluzii mofluze mofluzele
genitiv-dativ singular mofluz mofluzului mofluze mofluzei
plural mofluzi mofluzilor mofluze mofluzelor
vocativ singular mofluzule mofluzo
plural mofluzilor mofluzelor

mofluzi   verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) mofluzi mofluzire mofluzit mofluzind singular plural
mofluzește mofluziți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) mofluzesc (să) mofluzesc mofluzeam mofluzii mofluzisem
a II-a (tu) mofluzești (să) mofluzești mofluzeai mofluziși mofluziseși
a III-a (el, ea) mofluzește (să) mofluzească mofluzea mofluzi mofluzise
plural I (noi) mofluzim (să) mofluzim mofluzeam mofluzirăm mofluziserăm, mofluzisem*
a II-a (voi) mofluziți (să) mofluziți mofluzeați mofluzirăți mofluziserăți, mofluziseți*
a III-a (ei, ele) mofluzesc (să) mofluzească mofluzeau mofluzi mofluziseră
* Formă nerecomandată