PENALIZÁRE, penalizări, s. f. Acțiunea de a penaliza și rezultatul ei; penalizație. – V. penaliza. (Sursa: DEX '98 )

PENALIZÁRE s.f. Acțiunea de a penaliza și rezultatul ei; penalizație; (spec.) penalti. [< penaliza]. (Sursa: DN )

PENALIZÁRE s. 1. (JUR.) amendare. (~ cuiva cu o sumă de bani.) 2. (JUR.; concr.) amendă, penalitate, (rar) penalizație, (înv. și pop.) gloabă, (înv. și reg.) ștraf, (prin Transilv.) birșag, dârdală, (înv.) globire, hatalm, (turcism înv.) geremea. (A plătit o ~ zdravănă.) 3. sancționare. (~ unei echipe sportive.) 4. (concr.) sancțiune. (Sportivul a primit o ~ aspră.) (Sursa: Sinonime )

penalizáre s. f., g.-d. art. penalizării; pl. penalizări (Sursa: Ortografic )

PENALIZÁ, penalizez, vb. I. Tranz. 1. A prevedea sau a aplica cuiva o anumită sancțiune penală; a pena, a sancționa. 2. A prevedea sau a cere cuiva o anumită despăgubire; a amenda. 3. A aplica unui sportiv o anumită sancțiune pentru încălcarea regulamentului de joc. – Din fr. pénaliser. (Sursa: DEX '98 )

A PENALIZÁ ~éz tranz. (persoane vinovate de încălcarea unor legi, regulamente, reguli etc.) A supune unei sancțiuni. ~ un infractor. Arbitrul ~at un atacant. /<fr. pénaliser (Sursa: NODEX )

PENALIZÁ vb. I. tr. 1. A pedepsi (o infracțiune, o crimă etc.). 2. A prevedea sau a cere o anumită despăgubire bănească; a amenda. 3. A sancționa (o echipă, un jucător) pentru încălcarea regulamentului jocului. [< fr. pénaliser]. (Sursa: DN )

PENALIZÁ vb. tr. 1. a pedepsi (o infracțiune); a pena. 2. a prevedea, a cere o anumită despăgubire bănească; a amenda. 3. (sport) a sancționa (o echipă, un jucător) pentru încălcarea regulamentului jocului. (< fr. pénaliser) (Sursa: MDN )

PENALIZÁ vb. 1. v. amenda. 2. a sancționa. (A ~ o echipă sportivă.) (Sursa: Sinonime )

penalizá vb., ind. prez. 1 sg. penalizéz, 3 sg. și pl. penalizeáză (Sursa: Ortografic )