PERPELÍRE s. f. v. pârpălire. (Sursa: DEX '98 )

perpelíre (acțiunea de a se agita) s. f., g.-d. art. perpelírii (Sursa: Ortografic )

PERPELÍ vb. IV. v. pârpăli. (Sursa: DEX '98 )

PERPELÍ vb. 1. v. foi. 2. v. zvârcoli. (Sursa: Sinonime )

perpelí (perpelésc, perpelít), vb. – 1. A pîrli, a prăji. – 2. (Refl.) A se frige, a se încălzi (la soare). – 3. (Refl.) A se neliniști, a se consuma. – Var. părpăli, pîrpăli, pîrpoli, pîrpori. Sb. pripaliti (Tiktin; Candrea), tratat drept creație expresivă, datorită terminației sale în -li. – Der. perpeleală, s. f. (neliniște); perpelici, s. m. (Olt., copil zburdalnic); parpalec, s. m. (poreclă disprețuitoare dată grecilor), probabil combinație glumeață cu gr. πάλληξ, cf. palicar, calabr. paddecu „țăran grec, nătîng”; perpelit, adj. (bolnăvicios, gălbejit). – Cf. prepeleac. (Sursa: DER )

perpelí (a se agita) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. perpelésc, imperf. 3 sg. perpeleá; conj. prez. 3 sg. și pl. perpeleáscă (Sursa: Ortografic )

perpelí (a frige) v. pârpăli (Sursa: Ortografic )