PRESÁR, presari, s. m. Presator. – Din presă + suf. -ar. (Sursa: DLRM )
PRESÁR s. v. presator. (Sursa: Sinonime )
PRESĂRÁ, presár, vb. I. Tranz. A împrăștia peste ceva, a arunca ici-colo câte puțină sare, făină, nisip etc.; p. gener. a împrăștia, a răspândi, a risipi. – Pre2 + săra. (Sursa: DEX '98 )
A PRESĂRÁ presár tranz. 1) (substanțe pulverulente sau granulare) A dispersa treptat (făcând să cadă uniform pe o suprafață). 2) (suprafețe, spații etc.) A acoperi peste tot. /pre- + a săra (Sursa: NODEX )
PRESĂRÁ vb. 1. v. împrăștia. 2. a împrăștia, a pune, a răsfira. (A ~ sare, zahăr pe bucate.) 3. v. răspândi. (Sursa: Sinonime )
presărá vb., ind. prez. 1 sg. presár, 3 sg. și pl. presáră; conj. prez. 3 sg. și pl. presáre (Sursa: Ortografic )
Declinări/Conjugări
presar   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular presar presarul
plural presari presarii
genitiv-dativ singular presar presarului
plural presari presarilor
vocativ singular —
plural —

presăra   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) presăra presărare presărat presărând singular plural
presară presărați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) presar (să) presar presăram presărai presărasem
a II-a (tu) presari (să) presari presărai presărași presăraseși
a III-a (el, ea) presară (să) presare presăra presără presărase
plural I (noi) presărăm (să) presărăm presăram presărarăm presăraserăm, presărasem*
a II-a (voi) presărați (să) presărați presărați presărarăți presăraserăți, presăraseți*
a III-a (ei, ele) presară (să) presare presărau presărară presăraseră
* Formă nerecomandată