PROROCÍ, prorocesc, vb. IV. Tranz. (În credințele religioase) A prezice viitorul, voința divină; p. gener. a prevedea și a anunța evenimente viitoare; a profetiza, a prevesti. [Var.: proorocí vb. IV] – Din proroc. (Sursa: DEX '98 )

PROROCÍ vb. 1. v. prezice. 2. v. ghici. (Sursa: Sinonime )

prorocí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prorocésc, imperf. 3 sg. proroceá; conj. prez. 3 sg. și pl. proroceáscă (Sursa: Ortografic )

PRORÓC, proroci, s. m. Interpret al voinței lui Dumnezeu, capabil să prezică viitorul; p. gener. persoană care are previziunea evenimentelor viitoare; profet. [Var.: prooróc s. m.] – Din sl. prorokŭ. (Sursa: DEX '98 )

A PROROCÍ ~ésc tranz. A prezice ca proroc; a profetiza. /Din proroc (Sursa: NODEX )

PRORÓC ~ci m. 1) rel. Persoană cu inspirație divină care prezice viitorul; profet. 2) fig. Persoană care, pătrunzând în esența lucrurilor, prevede desfășurarea evenimentelor ulterioare; profet; vizionar. /<sl. proroku (Sursa: NODEX )

PRORÓC s. v. profet. (Sursa: Sinonime )

PRORÓC s. v. mânecătoare, proor. (Sursa: Sinonime )

proróc s. m., pl. proróci (Sursa: Ortografic )