RATÁRE, ratări, s. f. Acțiunea de a (se) rata și rezultatul ei; nereușită. – V. rata. (Sursa: DEX '98 )

RATÁRE s.f. Acțiunea de a rata și rezultatul ei; nereușită. [< rata]. (Sursa: DN )

RATÁRE s. v. pierdere. (Sursa: Sinonime )

Ratare ≠ succes (Sursa: Antonime )

ratáre s. f., g.-d. art. ratării; pl. ratări (Sursa: Ortografic )

RATÁ, ratez, vb. I. 1. Tranz. A scăpa, a pierde o ocazie. 2. Tranz. A nu reuși, a nu izbuti într-o împrejurare, a da greș. ♦ Refl. A nu reuși să se afirme sau să realizeze ceva la nivelul posibilităților sale. 3. Intranz. (Despre arme de foc) A nu lua foc când este declanșată. – Din fr. rater. (Sursa: DEX '98 )

A RATÁ ~éz 1. tranz. (ocazii) A nu folosi la timp. 2. intranz. (despre arme) A nu lua foc (după apăsarea pe trăgaci). /<fr. rater (Sursa: NODEX )

A SE RATÁ mă ~éz intranz. rar (despre persoane) A nu izbuti să se realizeze prin crearea unor valori reale; a suferi un eșec; a eșua. /<fr. rater (Sursa: NODEX )

RATÁ vb. I. 1. tr. A scăpa, a pierde o ocazie, a da greș. ♦ A nu reuși, a nu izbuti în ceva. 2. intr. (Despre explozibile, arme de foc) A nu lua foc. [< fr. rater]. (Sursa: DN )

RATÁ vb. I. tr. a pierde o ocazie, a nu reuși, a da greș. II. intr. (despre explozibile, arme de foc, proiectile) a nu lua foc. (< fr. rater) (Sursa: MDN )

RATÁ vb. v. pierde. (Sursa: Sinonime )

RATĂ DE ASIGURÁRE s. v. primă de asigurare. (Sursa: Sinonime )

ratá vb., ind. prez. 1 sg. ratéz, 3 sg. și pl. rateáză (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
rata   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) rata ratare ratat ratând singular plural
ratea ratați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) ratez (să) ratez ratam ratai ratasem
a II-a (tu) ratezi (să) ratezi ratai ratași rataseși
a III-a (el, ea) ratea (să) rateze rata rată ratase
plural I (noi) ratăm (să) ratăm ratam ratarăm rataserăm, ratasem*
a II-a (voi) ratați (să) ratați ratați ratarăți rataserăți, rataseți*
a III-a (ei, ele) ratea (să) rateze ratau rata rataseră
* Formă nerecomandată

ratare   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ratare ratarea
plural ratări ratările
genitiv-dativ singular ratări ratării
plural ratări ratărilor
vocativ singular ratare, ratareo
plural ratărilor