SUVENÍRE s. f. v. suvenir. (Sursa: DEX '98 )

SUVENÍRE s.f. v. suvenir. (Sursa: DN )

SUVENÍR, suvenire s. n. Amintire. ♦ (Concr.) Obiect, dar, semn care reprezintă sau evocă o amintire. [Pl. și suveniruri. – Var.: suveníre s. f.] – Din fr. souvenir. (Sursa: DEX '98 )

SUVENÍR ~e n. 1) Imagine păstrată în memorie; amintire. 2) Obiect (procurat sau primit în dar) care evocă o amintire. /<fr. souvenir (Sursa: NODEX )

SUVENÍR s.n. Amintire. ♦ (Concr.) Obiect care reprezintă, evocă o amintire. [Var. suvenire s.f. / < fr. souvenir]. (Sursa: DN )

SUVENÍR s. n. amintire. ◊ (concr.) produs industrial sau de artizanat care reprezintă, evocă o amintire. (< fr. souvenir) (Sursa: MDN )

SUVENÍR s. v. aducere-aminte, amintire. (Sursa: Sinonime )

suvenír (-re), s. n. – Amintire. – Var. suvenire. Mr. Fr. souvenir, în mr., din it. sovvenire. (Sursa: DER )

suvenír s. n., pl. suveníre (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
suvenir (pl. -e)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular suvenir suvenirul
plural suvenire suvenirele
genitiv-dativ singular suvenir suvenirului
plural suvenire suvenirelor
vocativ singular
plural

suvenire   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular suvenire suvenirea
plural suveniri suvenirile
genitiv-dativ singular suveniri suvenirii
plural suveniri suvenirilor
vocativ singular suvenire, suvenireo
plural suvenirilor