TROCÁR, trocare, s. n. Instrument chirurgical în formă de tub ascuțit (cu mâner), folosit la efectuarea puncțiilor sau la introducerea în unele cavități ale organismului a unor instrumente chirurgicale sau a unor dispozitive optice. – Din fr. trocart, germ. Trokar, engl. trocar. (Sursa: DEX '98 )

TROCÁR s.n. Instrument chirurgical folosit pentru puncții. [< fr. trocart, germ. Trokar, engl. trocar]. (Sursa: DN )

TROCÁR s. n. instrument chirurgical pentru puncții. (< fr. trocart, germ. Trokar) (Sursa: MDN )

trocár, trocári, s.m. (pop.) om care face coveți, vase de lemn; om de condiție modestă. (Sursa: DAR )

trocár (persoană) s. m., pl. trocári (Sursa: Ortografic )

trocár (instrument chirurgical) s. n., pl. trocáre (Sursa: Ortografic )