DEX: reinstaurare reinstaura (verb tranzitiv) reinstaurare (substantiv feminin) REINSTAURÁRE, reinstaurări, s. f. Acțiunea de a reinstaura. [Pr.: -sta-u-] – V. reinstaura. (Sursa: DEX '98 ) REINSTAURÁRE s.f. Acțiunea de a reinstaura și rezultatul ei. [< reinstaura]. (Sursa: DN ) REINSTAURÁRE s. v. restaurare. (Sursa: Sinonime ) reinstauráre s. f. (sil. re-in-), pl. reinstaurări (Sursa: Ortografic ) REINSTAURÁ, reinstaurez, vb. I. Tranz. A instaura din nou. [Pr.: -sta-u-] – Din fr. réinstaurer. (Sursa: DEX '98 ) REINSTAURÁ vb. I. tr. A instaura din nou, a reintrona. [Cf. fr. réinstaurer]. (Sursa: DN ) REINSTAURÁ vb. tr. a instaura din nou, a reîntrona. (< fr. réinstaurer) (Sursa: MDN ) REINSTAURÁ vb. v. restaura. (Sursa: Sinonime ) reinstaurá vb. (sil. re-in-), ind. prez. 1 sg. reinstauréz, 3 sg. și pl. reinstaureáză (Sursa: Ortografic ) Declinări/Conjugări reinstaura   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a (a) reinstaura reinstaurare reinstaurat reinstaurând singular plural reinstaurează reinstaurați numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect singular I (eu) reinstaurez (să) reinstaurez reinstauram reinstaurai reinstaurasem a II-a (tu) reinstaurezi (să) reinstaurezi reinstaurai reinstaurași reinstauraseși a III-a (el, ea) reinstaurează (să) reinstaureze reinstaura reinstaură reinstaurase plural I (noi) reinstaurăm (să) reinstaurăm reinstauram reinstaurarăm reinstauraserăm, reinstaurasem* a II-a (voi) reinstaurați (să) reinstaurați reinstaurați reinstaurarăți reinstauraserăți, reinstauraseți* a III-a (ei, ele) reinstaurează (să) reinstaureze reinstaurau reinstaurară reinstauraseră * Formă nerecomandată reinstaurare   substantiv feminin nearticulat articulat nominativ-acuzativ singular reinstaurare reinstaurarea plural reinstaurări reinstaurările genitiv-dativ singular reinstaurări reinstaurării plural reinstaurări reinstaurărilor vocativ singular reinstaurare, reinstaurareo plural reinstaurărilor